Barlad Online
Directorii BRD Adrian Martiş şi Andrei Nanu au fost arestaţi, alături
de alte două persoane, ceilalţi nouă inculpaţi, între care Ioan Creştin
şi Marius Locic, vor fi cercetaţi în stare de libertate, potrivit
deciziei de duminică a Curţii de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti a admis doar patru propuneri din cele 13
făcute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organzată şi Terorism (DIICOT), decizia instanţei putând
fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Duminică au fost emise mandate de arestare pentru Andrei Suditu,
Adrian Martiş, Andrei Nanu şi Claudia Maria Peter (persoană care se afla
în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care
executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi directori BRD).
Astfel, numărul persoanelor arestate în cazul fraudării băncilor a
ajuns la 11, ţinând cont şi de mandatele emise vineri tot de Curtea de
Apel Bucureşti pe numele lui Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă
(evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin
Dinu şi Livia Bobu.
Concret, în două cereri separate, dar privind acelaşi dosar,
procurorii DIICOT au cerut arestarea a 20 de persoane, din care 11 s-au
admis, pentru restul aplicându-se măsura prevntivă de interdicţie de a
părăsi ţara pe perioada cercetărilor.
Deciziile instanţei pot fi contestate la Înalta Curte de Casaţie,
care va hotărî definitiv dacă inculpaţii vor fi cercetaţi în stare de
arest sau de libertate.
Cei 13 pentru care DIICOT a cerut arestarea preventivă şi în care
instanţa s-a pronunţat duminică sunt Adrian Martiş (director executiv la
BRD Unirea), Andrei Nanu (director comercial BRD Dorobanţi), Elena
Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu,
Ioan Creştin, Dumitru Benga, Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic,
Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter şi Camilia
Damiela Pop (notar).
Totodată, în cazul lui Vasile Creştin, Constantin Irinel Militaru şi
Mihăiţă Cătălin Ruşitoru, pentru care procurorii au cerut să fie emise
mandate de arestare în lipsă, instanţa a amânat luarea unei decizii
pentru 17 decembrie, dată până la care să fie îndeplinite procedurile de
citare a învinuiţilor.
Vineri seară, alte şapte persoane din dosarul fraudelor bancare de 85
de milioane de euro au fost arestate preventiv, potrivit deciziei luate
de un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti (CAB), prin care a fost
admisă propunerea în acest sens formulată de procurorii DIICOT.
Au primit, astfel, mandate de arestare preventivă Daniel Sandu, Diana
Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru
Ploscaru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu.
În acest dosar, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut 20 de
persoane, respectiv pe Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator),
Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu, Livia
Bobu, Adrian Martiş (director executiv la BRD Unirea), Andrei Nanu
(director comercial BRD Dorobanţi), Elena Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe
(evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Creştin, Dumitru Benga,
Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu
(notar), Claudia Maria Peter şi Camilia Damiela Pop (notar).
Pentru toţi cei 20 au fost formulate propuneri de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Pentru soluţionarea operativă a cauzelor, persoanele pentru care se
cere arestarea au fost împărţite în două loturi, solicitările de
arestare preventivă a lor fiind judecate în paralel, vineri seară, de
doi judecători ai CAB, respectiv Elena Adrian Băjan şi Luciana Mera.
Anchetatorii au emis şi 21 de ordonanţe de obligare de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile.
În acest dosar, anchetatorii au făcut, joi, 48 de percheziţii în
Bucureşti şi trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane
influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal
credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte
directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.
“Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din
municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare
substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea
în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de
35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului
infracţional organizat”, s-a arătat într-un comunicat de presă al
DIICOT.
Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost
sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai
unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a
firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi
documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată,
gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile
bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.
Membrii grupării ar fi beneficiat şi de sprijinul unor evaluatori
autorizaţi, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri
imobile estimate la valori mai mari decât cele reale, în vederea
ipotecării acestora cu ocazia încheierii contractelor de creditare,
potrivit procurorilor DIICOT.
În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi patru notari publici care ar fi încheiat şi autentificat contractele de garanţie ipotecară.
“Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri
imobile erau încheiate şi autentificate de către patru învinuite, având
calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile,
raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în
contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi
bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea
obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare”, au precizat procurorii
DIICOT.
Notarii publici au în competenţă autentificarea contractelor de
vânzare şi a contractelor de ipotecă asupra bunurilor imobile, la
cererea vânzătorilor, cumpărătorilor, sau constituitorilor ipotecari
(debitori sau garanţi), precum şi a instituţiilor bancare şi financiare
nebancare. Obligaţia notarului public este de a verifica situaţia
juridică a bunului imobil, modalitatea de dobândire a acestuia, şi
actele care stau la baza dobândirii proprietăţii, sarcinile existente
asupra imobilului, precum şi situaţia fiscală a proprietăţii, preciza,
joi, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR).
“Notarii publici nu au nici competenţe şi nici calificarea necesară
pentru evaluarea bunurilor aduse în garanţie, această evaluare fiind
făcută exclusiv la cererea băncilor, de către evaluatori agreaţi de
acestea, atestaţi de ANEVAR (Uniunea Naţională a Evaluatorilor
Autorizaţi din România-n.r.) tocmai în acest scop. Contractele de credit
încheiate de bancă nu fac obiectul cererilor de autentificare adresate
notarilor publici”, susţinea UNNPR.
BRD a anunţat, joi, că activitatea băncii nu este afectată de
percheziţiile DIICOT la două dintre unităţile sale, în cadrul unor
investigaţii cu privire la obţinerea ilegală de credite de la mai multe
bănci, precizând totodată că BRD cooperează cu autorităţile de mai multe
luni asupra anchetelor în curs.
Vineri, BRD a precizat şi că a descoperit, cu câteva luni în urmă,
câteva scheme de finanţare ilegală şi a sesizat organele penale, după
care a întărit sistemele de control şi a desfăcut contractele de muncă
ale salariaţilor care nu au respectat normele şi procedurile interne.
Volksbank a anunţat, tot joi că, în dosarul DIICOT privind fraude
bancare în valoare de 85 milioane de euro, a sesizat autorităţile, încă
din mai 2010, pentru credite obţinute în baza unor documente falsificate
şi că expunerea băncii este de doar 8 milioane de euro.